Galaxia Stiri si Noutati: Sahul - efecte psihologice si modificari comportamentale

Jocul de sah, considerat inca din vechime un mod optim de antrenare a mintii, este studiat astazi de specialisti cu mai multa atentie ca oricand, gratie influentei pe care o are asupra celor ce-l indragesc si-l practica frecvent.

Este vorba despre un fenomen observat la nivel cerebral, cu efecte de natura psihologica si comportamentala deopotriva, care reflecta dobandirea treptata a unor abilitati deosebite.

In opinia expertilor, chestiunea e de-a dreptul surprinzatoare: jocul de sah nu contribuie neaparat la o dezvoltarea inteligentei, ci doar antreneaza mintea, o impiedica sa imbatraneasca prematur si sa-si piarda calitatile si prospetimea tineretii. Doar acea categorie de persoane care au capacitatea numita „transfer de abilitati” prezinta modificari comportamentale evolutive, fiind in masura sa realizeze transpunerea anumitor competente dintr-un domeniul in altul.

Atentia specialistilor a fost atrasa de acest fenomen, indeosebi gratie potentialelor sale aplicatii in domeniul informaticii, a medicinei, roboticii si activitatilor de tip multitask, in care omul poate demonstra o uimitoare capacitate evolutiva, in ciuda afirmatiilor potrivit carora creierul sau nu a fost „proiectat” pentru asta.

Este un subiect de extrema actualitate, avand in vedere multimea videojocurilor si aplicatiilor create cu scopul de a ne stimula si dezvolta abilitatile – un deziderat ce poate fi atins imbinand placutul cu utilul, prin practicarea frecventa unui joc ce devine tot mai atragator pe masura ce este jucat si nu presupune costuri spectaculoase.

Asa se explica faptul ca o serie intreaga de job-uri actuale, fie ele in domeniul civil sau militar – informatica, statistica, transporturi, logistica s.a. – incep sa fie preponderent incredintate candidatilor cu competente in jocul de sah.

Cine a inventat sahul

Exista teorii potrivit carora sahul ar fi fost inventat in China antica, in India sau in Persia, dar documentele istorice demonstreaza existenta acestui joc in diferite regiuni ale lumii concomitent, fara sa precizeze insa originile sale reale.

Daca piesele de sah aveau forme, culori si denumiri diferite, este pentru ca jocul imprumutà amprenta culturilor, traditiilor si obiceiurilor popoarelor pe taramul carora era practicat: in India de pilda, sahul se practica intr-o varianta cu elefanti, cai, soldati si care de lupta, iar in China, caii erau substituiti de dragonii cu limbi de flacari, sau pur si simplu se utilizau piese cu aspectul unor tablete din portelan sau lemn, incize cu simboluri specifice. Denumirea jocului isi are insa originile in limba persana (shahtranj) - „shah” insemnand „rege”, iat „shah mat” – persoana neajutorata, aflata intr-o situatie fara iesire.

Dar poate ca cea mai spectaculoasa ipoteza cu privire la aparitia sahului este aceea ce sustine ideea ca sahul ar fi un joc mult prea complex, profund si plin de geniu ca sa poata apartina mintii umane, si ca ar fi fost creat de entitati divine, care au decis sa daruiasca acest joc muritorilor de rand.

De aici pare sa fi luat nastere si zicala orientala: „invata sah pe cineva si-i vei face un dar nepretuit”.

Scopul acestui gest generos ar fi fost de fapt acela de a le aminti fiintelor umane, cu fiecare partida jucata, ca lumea si vietile oamenilor sunt guvernate de reguli ce depind de deciziile pe care le adopta in circumstante deosebite, dar urmand scheme si proiecte nebanuite, superioare celor ale muritorilor de rand.

Oamenii sunt imprevizibili – desi unice vietuitoare de pe Terra inzestrate cu constiinta si discernamant, nu exista doi oameni care sa reactioneze identic si sa adopte aceleasi decizii de-a lungul intregii lor vieti – ceea ce conduce la o infinitate de posibile scenarii ale umanitatii in decursul evolutiei sale.

Mai mult decat atat: se spune ca nu de putine ori, personaje istorice din elita guvernantilor de odinioara, organizau partide de sah cu mize ce vizau viata politica, sociala si chiar teritoriala a natiunilor lor, deznodamantul jocului modificand uneori frontierele teritoriilor guvernate si schimband astfel harta lumii.

Miza jocului constituie de fapt si in zilele nostre subiect de controverse, sahul fiind condamnat in anumite tari musulmane precum Arabia Saudita, unde este incadrat in categoria jocurilor de noroc - considerate doar viciu si pierdere de vreme – indeletniciri care starnesc conflicte intre oameni.

La polul opus se situeaza tari precum Spania, unde jocul de sah este extrem de apreciat, fiind propus ca materie obligatorie de studiu in scoli, gratie modului in care acesta stimuleaza gandirea si memoria copiilor.

Si in alte tari, precum S.U.A., Canada, Anglia, Franta, Rusia sau Germania au introdus sahul obligatoriu in gimnaziu si/sau liceu, dar in tara noastra sahul constituie o optiune.

Ce taine ascunde legenda sahului si boabelor de grau

Legenda regelui indian care a dorit sa-l rasplateasca pe omul ce l-a invatat sa joace sah, constituie de fapt ceva mai mult decat o istorisire oarecare: „cere-mi tot ce vrei”, i-ar fi spus regele, incantat de frumusetea jocului, dar omul, cu aparenta modestie, a vrut „doar” un bob de grau pentru prima patratica a tablei de sah, doua boabe pentru ce-a de-a doua, patru boabe pentru a treia, cerand apoi sa se continue dublarea numarului de boabe pentru fiecare patratica a tablei de sah, pana la epuizarea tuturor celor 64.

Regele s-a declarat de acord in mare graba, fiind convins ca aceasta stranie cerere e floare la ureche, dar nu mica i-a fost mirarea cand a constatat ce cantitate impresionanta de grau va trebui sa-i daruiasca invatatorului, pe numele sau Sissa ben Dahir.

Anumite surse sustin ca acesta din urma ar fi in realitate inventatorul jocului de sah, dar nu exista dovezi concrete care sa ateste aceasta afirmatie.

Progresia matematica ce se afla la baza intrigii acestei legende conduce la un rezultat surprinzator, dar nu imposibil de obtinut in zilele noastre, cand avem la dispozitie o serie intreaga de tehnologii si automatizari in masura sa ne ajute. In timpuri stravechi insa, ar fi fost cu neputinta ca cineva sa numere manual toate boabele de grau necesare, in decursul unei vieti omenesti.

Legenda constituie asadar o veritabila metafora pentru a demonstra aplicabilitatea matematicii in viata de toate zilele si avantajele pe care le prezinta stapanirea unor cunostinte elementare din acest domeniu.

In plus, poate fi interpretata ca o lectie pe care omul simplu, dar intelept, e in masura sa o serveasca inaltilor demnitari atunci cand acestia ocupa posturi insemnate fara sa fie insa suficient de bine pregatiti pentru rolul pe care il detin.

De ce creierul unui jucator de sah este diferit

Jocul de sah se bazeaza pe logica, strategie si abilitatea de prevedere a reactiilor partenerului de joc, dezvoltand deopotriva capacitatea decizionala si cea de concentrare.

Motivul pentru care nu toata lumea poate juca sah nu este legat de complexitatea regulilor acestui joc, ci de simplul fapt ca multe persoane nu reusesc sa se concentreze timp indelungat asupra unei activitati care presupune dedicare completa si adaptare spontana la schimbari de situatii.

Construirea unui scenariu simbolic destinat sa prinda in capcana adversarul, pornind de la viziunea tablei de sah si a pozitiei pieselor pe suprafata acesteia si continuand cu evaluarea complexiva a posibilelor mutari viitoare, implica antrenarea mai multor zone ale creierului, concomitent.

Rationamentele abstracte, imaginatia si abilitatile analitice, care tin de „problem solving” stimuleaza in mod spectaculos gandirea, memoria si nu in ultimul rand, rabdarea si stapanirea de sine.

Cultivarea acestor calitati contribuie la pregatirea unui teren fertil pentru adoptarea de decizii spontane dar juste pentru atingerea unui obiectiv mai mult sau mai putin indepartat, creand o legatura de natura constructiva intre atentia si logica individului, care se manifesta in emisfera stanga a creierului si gandirea creativa, care isi are originile in emisfera dreapta a acestuia.

Sahul contribuie si la dezvoltarea gandirii computationale (sau de calcul), utilizand o serie intreaga de reguli bine definite pentru gestionarea unui bogat volum de date.

Sahistii experimentati stiu ca emotiile pot juca feste oricarui adversar, de aceea se straduiesc sa-si controleze comportamentul si in viata de zi cu zi, obisnuindu-se sa priveasca lucrurile cu luciditate si sa analizeze situatiile la rece, inainte de a adopta decizii importante.

Entuziasmul, trufia, nehotararea, superficialitatea, dar si teama sau neincrederea in propriile forte, pot fi transformate in instrumente cu ajutorul carora se obtine un sah-mat relativ usor daca nu sunt tinute in frau cu multa atentie.

Potrivit oamenilor de stiinta, creierul unui jucator de sah se transforma asadar treptat, evoluand in mod considerabil din punct de vedere al rationamentelor si al gandirii abstracte, in comparatie cu cel al persoanelor care nu practica acest joc si care manifesta capacitati medii de gestionare a sarcinilor.

De pilda, creierul sahistilor cu performante de necontenstat, prezinta o activitate intensa la nivel cortical frontal si parietal – zone ale creierului care se concentreaza asupra identificarii si solutionarii problemelor.

In mod paradoxal, un studiu efectuat de un grup de specialisti in materie, a demonstrat ca sahistii de elita prezinta un creier de dimensiuni ceva mai reduse decat al personelor care nu practica sahul. Acest aspect nu constituie insa o trista anomalie, ci sugereaza ca zonele restranse ale creierului pot constitui un semnal al eficientei activitatii neurale, constituind concomitent si un reflex de competenta comportamentala.

In acest caz asadar, un creier mai mic inseamna un creier mai eficient – o teorie care tinde sa contrazica, desigur, conceptul potrivit caruia „marimea conteaza”.

Oamenii de stiinta sustin ca modelele de gandire ale sahistilor dezvaluie capacitatea omului de a-si „pune la treaba” concomitent ambele emisfere cerebrale, exercitiu extrem de benefic pentru sanatatea mintala, care atrage dupa sine si alte avantaje, de natura psiho-fizica, hormonala si emotionala.

Oamenii care joaca sah sunt buni observatori, nu se avanta in actiuni absurde, manifesta abilitati deosebite de negociere, sunt discreti si pacifici si nu in ultimul rand, au un rafinat simt al umorului.

Bibliografie:

Galaxia Stiri si Noutati

Pagini

30 mar. 2018

Sahul - efecte psihologice si modificari comportamentale

Un comentariu: